Dupa operatia la san, una dintre cele mai frecvente intrebari este cat timp se tine drena si de ce durata variaza atat de mult intre pacienti. Raspunsul depinde de tipul interventiei, de volumul de lichid drenat si de factori individuali de risc. In randurile urmatoare explicam intervalele obisnuite, criteriile obiective folosite de chirurgi si ce poti face acasa pentru a grabi momentul sigur al scoaterii drenei.
Ce este drena si de ce ramane in loc dupa operatia la san
Drena este un tub subtire conectat la un rezervor cu aspiratie (de tip Jackson-Pratt sau Hemovac), plasat temporar sub piele pentru a evacua sangele si limfa adunate in spatiul creat de operatie. Scopul ei este dublu: previne formarea seromului si a hematomului si ajuta la lipirea corecta a tesuturilor, reducand tensiunea pe suturi si riscul de infectie. In chirurgia la san, drenurile sunt folosite mai ales dupa mastectomie, disectie axilara si reconstructie, dar uneori si dupa interventii conservatoare complexe. Majoritatea echipelor chirurgicale urmaresc criterii cantitative pentru momentul indepartarii, nu doar un numar fix de zile. In practica, durata se incadreaza adesea in 3–14 zile, insa in reconstructiile extinse poate depasi doua saptamani. Diferenta dintre pacienti apare din variatia volumului de drenaj, a calitatii hemostazei si a suprafetei de disectie. Intelegerea rolului drenei ajuta pacientul sa urmareasca zilnic parametrii care conteaza si sa colaboreze eficient cu echipa medicala.
Factorii care influenteaza cat timp se tine drena
Durata de mentinere a drenei este determinata de o combinatie de factori legati de pacient si de interventie. La nivel individual, un indice de masa corporala ridicat, diabetul, terapia anticoagulanta, fumatul si antecedentele de interventii la san cresc tendinta de a produce lichid postoperator si de a-l produce mai mult timp. La nivelul operatiei, suprafata mare de decolare a tegumentelor, prezenta unei disectii axilare complete, crearea unui buzunar pentru implant sau miscarea tesuturilor in lambouri musculo-cutanate duc la drenaje mai prelungite. Hemostaza meticuloasa intraoperator si utilizarea adezivilor tisulari pot reduce necesarul si durata drenelor, dar nu le elimina in mod universal. Conteaza si trendul zilnic: chiar daca in primele 48 de ore se aduna 80–120 ml/zi, scaderea rapida spre sub 30 ml/zi anticipeaza o indepartare mai timpurie. Invers, un platou persistent la 40–60 ml/zi dupa ziua 5 sugereaza ca drena va ramane mai mult, mai ales daca lichidul ramane sanguinolent. Decizia finala este individualizata, bazata pe date, nu pe calendar.
Intervale medii in functie de tipul de interventie la san
Chiar daca fiecare caz este diferit, exista intervale medii orientative. Dupa tumorectomie simpla fara disectie axilara, multe centre nu folosesc deloc drena; atunci cand se monteaza, ea este de obicei indepartata in 24–72 de ore, pentru ca spatiul mort este limitat. Dupa mastectomie simpla, fara disectie axilara si fara reconstructie, durata mediana este de 7–10 zile, cu aproximativ 60–70% dintre paciente avand drena scoasa in prima saptamana daca debitul scade sub prag. Cand se adauga disectie axilara, intervalul tinde spre 10–14 zile, din cauza drenajului limfatic mai abundent. In reconstructia cu implant prepectoral sau submuscular, multe paciente necesita 1–2 drenuri pentru 7–14 zile, in functie de debitul cumulativ si de integritatea buzunarului. In reconstructiile cu lambou (de exemplu, TRAM sau DIEP), drenurile pot ramane 10–21 de zile, avand in vedere suprafata extinsa de disectie. Programele moderne de recuperare accelerata (ERAS) tintesc totusi indepartarea la 7–10 zile acolo unde trendul de debit o permite, fara a compromite siguranta.
Praguri obiective pentru scoaterea drenei si cum se interpreteaza
Chirurgii utilizeaza criterii masurabile pentru a decide cand drena poate fi scoasa in siguranta. Aceste praguri sunt menite sa minimizeze riscul de serom, hematom si infectie, tinand cont de specificul operatiei si al pacientului. Pragurile pot varia usor intre clinici, dar in 2025–2026 exista o convergenta spre standarde similare, aliniate cu recomandarile practice ale societatile profesionale.
Puncte cheie pentru decizia de indepartare:
- Debitul sub 20–30 ml in 24 de ore, mentinut 2 zile consecutiv, este pragul cel mai frecvent folosit in mastectomie si reconstructie.
- Aspectul lichidului devine seros sau citrin, fara cheaguri si fara miros; persistenta lichidului rosu inchis dupa ziua 3–4 cere prudenta.
- Absenta semnelor clinice de colectie: fara tensiune locala, fara fluctuenta si fara durere in crestere; la nevoie se verifica ecografic.
- Starea generala stabila: fara febra, fara frisoane, fara crestere a CRP marcata; plaga arata curat, marginile sunt lipite.
- In axila, dupa disectie, unii chirurgi accepta praguri usor mai mari (pana la 40 ml/24 h) daca trendul este descrescator clar.
Aplicarea acestor criterii, impreuna cu evaluarea clinica, reduce reinterventiile si vizitele pentru aspiratia seromului, crescand confortul pacientului fara a creste complicatiile.
Riscuri daca drena este scoasa prea devreme sau prea tarziu
Mentinerea echilibrului este esentiala. Scoasa prea devreme, drena poate lasa in urma un spatiu care se umple cu lichid (serom) sau sange (hematom). Lasata prea mult, poate irita tesuturile, creste disconfortul si, rar, riscul de infectie. Datele din 2024–2026 indica faptul ca seromul ramane cea mai frecventa complicatie dupa mastectomie, cu rate raportate variabil intre 10% si 30%, mai mari cand exista disectie axilara sau IMC crescut. Infectiile de plaga in chirurgia sanului fara implant sunt raportate in jur de 1–3%, iar in reconstructiile cu implant pot urca la 5–12%, conform rezumatelor de supraveghere a infectiilor asociate ingrijirilor medicale citate de organizatii precum CDC si retele europene de control al infectiilor.
Cand apar probleme, cele mai comune scenarii sunt:
- Serom simptomatic dupa indepartare prea timpurie, necesitand 1–3 aspiratii ghidate clinic sau ecografic.
- Hematome precoce, mai ales sub lambouri largi, care pot necesita evacuare daca sunt mari sau tensioneaza suturile.
- Iritatie cutanata si durere cronica locala daca tubul este pastrat mai mult decat este necesar.
- Cresterea riscului de contaminare retrograda atunci cand pansamentele nu raman etanse si drena sta peste 2 saptamani.
- Intarzierea recuperarii functionale a bratului cand disconfortul de la drena limiteaza exercitiile recomandate.
Un protocol clar, bazat pe praguri de debit si evaluare clinica, limiteaza aceste riscuri si ofera o fereastra sigura pentru scoaterea drenei.
Ingrijirea drenei acasa: masurare, igiena si semne de alarma
Succesul unei indepartari la timp depinde mult de monitorizarea corecta la domiciliu. Pacienta (sau apartinatorul) noteaza zilnic volumul, culoarea si consistenta lichidului, de preferat pe intervale de 24 de ore la aceeasi ora, pentru a permite comparatii valide. Spalarea mainilor inainte si dupa manipulare, golirea rezervorului cand se umple la jumatate si mentinerea unei usoare aspiratii sunt pasi esentiali. Schimbarea pansamentului se face conform instructiunilor chirurgului, de obicei la 24–48 de ore sau mai des daca se umezeaste. Aplicatiile digitale recomandate de unele clinici in 2025–2026 permit trimiterea pozelor cu plaga si grafice de debit, facilitand deciziile la distanta. Orice schimbare brusca (ex. stop brusc al drenajului asociat cu umflare locala) impune contactul rapid cu echipa.
Checklist util pentru acasa:
- Masurati si notati zilnic volumul pe 24 h; aduceti jurnalul la control.
- Observati culoarea: de la rosu la roz si apoi citrin este un trend asteptat.
- Mentinerea rezervorului comprimat asigura aspiratia corecta si previne refluxul.
- Semne de alarma: febra peste 38 C, miros neplacut, roseata in extindere, durere in crestere, scurgeri pe langa tub.
- Contactati chirurgul daca dupa ziua 3 volumul creste peste 150 ml/24 h sau daca stagneaza peste 50 ml/24 h dupa ziua 7.
Respectarea acestor pasi accelereaza scaderea debitului si ofera medicului date obiective pentru o decizie sigura si la momentul potrivit.
Statistici actuale si recomandari de la organizatii de profil
Pe fundalul unei nevoi crescute de standardizare, organizatii precum Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), European Society for Medical Oncology (ESMO), American Society of Breast Surgeons (ASBrS) si National Institute for Health and Care Excellence (NICE) publica periodic ghiduri si recomandari. In 2025, OMS a reconfirmat ca cancerul de san ramane cea mai frecventa malignitate la femei la nivel global, cu peste 2,4 milioane de cazuri noi estimate anual, ceea ce se traduce prin sute de mii de interventii chirurgicale si, implicit, utilizarea pe scara larga a drenajelor postoperatorii. Rezumatele de practica clinica ale ASBrS si recomandari aliniate in ghidurile NICE mentioneaza ca pragul de indepartare folosit pe scara larga este sub 20–30 ml/24 h pentru 2 zile consecutive, adaptat contextului axilar si reconstructiv. In registre clinice europene raportate in 2024–2025, folosirea drenelor in mastectomie depaseste 80%, cu durate mediane in jur de 7–10 zile; in chirurgia conservatoare, utilizarea scade sub 20% in centrele cu protocoale ERAS. Surveillance-ul infectiilor raportat de retele nationale si CDC indica rate tipice de infectie 1–3% fara implant si 5–12% cu implant, sustinand pragurile prudente si monitorizarea atenta.
Date si repere practice citate frecvent in 2025–2026:
- Pragul obisnuit de indepartare: sub 20–30 ml/24 h timp de 48 h (ASBrS, ghiduri clinice).
- Durata mediana dupa mastectomie fara reconstructie: 7–10 zile; cu disectie axilara: 10–14 zile.
- Rata seromului dupa mastectomie: 10–30%, mai mare la IMC ridicat si in disectii axilare.
- Rate de infectie: 1–3% fara implant, 5–12% cu implant (raportari CDC si retele europene).
- Utilizare drena in chirurgie conservatoare complexa: sub 20% in programe ERAS europene 2024–2025.
Aceste cifre sustin o practica bazata pe criterii obiective si pe adaptarea deciziei la riscul individual.
Cum se decide intre a pastra sau a scoate drena la vizita de control
La controlul din prima saptamana, chirurgul evalueaza jurnalul de debit, examineaza local si, daca exista dubii, poate solicita o ecografie pentru a depista colectii incipiente. Un trend constant descrescator spre sub 30 ml/24 h si o plaga care arata bine conduc in mod tipic la indepartare. Daca debitul ramane intre 40–60 ml/24 h dupa ziua 7, exista mai multe optiuni: se poate astepta inca 2–3 zile cu compresie si restrictie moderata a efortului, se poate optimiza controlul durerii pentru a incuraja miscarea blanda a bratului (care ajuta drenajul limfatic) sau se poate discuta despre inlaturare cu acceptarea unui risc mic de serom ce ar putea necesita aspiratie. In reconstructiile cu implant, unii chirurgi prefera prudenta si tin drena pana cand lichidul este sub 30–40 ml/24 h, pentru a proteja buzunarul si a reduce riscul de biofilm. Comunicarea clara asupra avantajelor si dezavantajelor fiecarei optiuni ii permite pacientei sa participe informat la decizie.
Situatii speciale: reconstructie, tratamente adjuvante si comorbiditati
Exista contexte in care durata drenei se abate de la medii. In reconstructia imediata cu implant sau expandor, tesuturile sunt mai susceptibile la acumulare de lichid; astfel, 7–14 zile sunt frecvente, iar uneori se folosesc doua drenuri (sub lambouri si in axila). In reconstructiile cu lambou liber, drenurile pot ramane 10–21 zile pentru a proteja anastomozele si a limita tensiunea. Terapia anticoagulanta creste riscul de sangerare si poate prelungi drenajul; managementul se face impreuna cu cardiologul/hematologul. Diabetul si fumatul intarzie vindecarea si cresc riscul de infectie, motiv pentru care pragurile pot fi aplicate mai conservator. Dupa chimioterapie sau radioterapie neoadjuvanta, raspunsul tisular poate fi mai lent, cu drenaje prelungite. In axila, riscul de limforee este mai mare la disectie completa decat la biopsia de ganglion santinela, ceea ce explica de ce drena se mentine mai mult in primul caz. Pentru pacientele active, planificarea calatoriilor si a activitatilor trebuie sincronizata cu momentul probabil al scoaterii drenei, pentru a evita complicatii si disconfort inutil.
Articolul Cat timp se tine drena dupa operatia la san apare prima dată în Stiri Zilnic.