Melena (scaun negru): ce semnale de alarmă transmite corpul

Ai observat vreodată că scaunul tău are o culoare neagră și un miros neobișnuit? Acesta poate fi un semn pe care organismul îl trimite pentru a atrage atenția asupra unei probleme la nivelul tractului digestiv. Melena, cunoscută ca eliminarea scaunelor negre, indică de obicei prezența sângerărilor interne în partea superioară a tubului digestiv. Identificarea acestor modificări te ajută să reacționezi la timp și să previi complicațiile.

Ce înseamnă melena și de ce este important să recunoști modificările scaunului

Melena presupune apariția unor scaune de culoare neagră, cu aspect lucios și miros intens. Apariția acestei nuanțe rezultă din prezența sângelui digerat care provine din esofag, stomac sau prima parte a intestinului subțire. Sucurile gastrice acționează asupra sângelui și îi modifică atât culoarea, cât și consistența.

Nu orice scaun cu aspect închis semnalează melena. De exemplu, suplimentele pe bază de fier sau cărbunele medicinal pot colora scaunul în negru, însă lipsesc aspectul lucios și consistența specifică. În plus, trebuie să diferențiezi melena de prezența sângelui roșu în scaun, denumită hematochezie, care arată o sângerare provenită din partea inferioară a tubului digestiv.

Cauzele principale ale melenei

De cele mai multe ori, melena apare din cauza sângerărilor apărute în partea superioară a tractului digestiv. Printre cele mai întâlnite afecțiuni se numără:

  • Ulcer gastric sau duodenal, care afectează frecvent persoanele cu stres, alimentație dezechilibrată sau tratamente cu antiinflamatoare.
  • Varicele esofagiene, specifice pacienților cu boli hepatice.
  • Gastrita severă, care poate apărea după consumul excesiv de alcool sau medicamente iritante.
  • Leziunile Mallory-Weiss – rupturi la nivelul mucoasei stomacului, apărute uneori după episoade de vărsături repetate.
  • Tumorile localizate în esofag sau stomac.

Alte situații în care poate apărea melena includ:

  1. Traumele abdominale.
  2. Tulburări de coagulare a sângelui.
  3. Intervenții chirurgicale recente.
  4. Consumul prelungit de alcool sau fumatul excesiv.
  5. Utilizarea constantă a antiinflamatoarelor nesteroidiene sau a anticoagulantelor.

Anumite alimente sau suplimente, precum sfecla, afinele sau produsele bogate în fier, pot schimba temporar culoarea scaunului fără să indice prezența melenei.

Simptome asociate cu melena și momentele care impun tratament de urgență

Pe lângă modificarea culorii și consistenței scaunului, melena se poate face remarcată prin alte manifestări:

  • Greață sau vărsături cu sânge (hematemeză).
  • Dureri în capul pieptului sau în abdomenul superior.
  • Senzație de slăbiciune, oboseală accentuată, amețeli.
  • Paloare sau transpirații reci.
  • Ritm cardiac crescut sau scăderea tensiunii arteriale.

Dacă observi asocierea acestor simptome cu prezența scaunelor negre, nu amâna consultația medicală. O sângerare abundentă poate duce la scăderea rapidă a tensiunii, pierderea cunoștinței sau stare de șoc, situații care pun sănătatea în pericol.

Poți recunoaște mai ușor momentul în care să ceri ajutor dacă:

  • Scaunul rămâne negru, lucios și lipicios mai mult de două zile;
  • Apar și stări de amețeală, oboseală extremă sau bătăi rapide ale inimii;
  • Observi sânge în vărsături.

Etapele diagnosticării: ce investigații recomandă medicul

Pentru a clarifica originea melenei, medicul se axează pe următorii pași:

  1. Discuție despre istoricul medical, medicație recentă, alimentație și eventuale afecțiuni cronice.
  2. Examinare clinică pentru detectarea semnelor de anemie sau pierderi de sânge.
  3. Analize de sânge (hemoleucogramă, teste de coagulare) și teste pentru sânge ocult în scaun.

Investigația principală rămâne gastroscopia, o procedură în care medicul vizualizează direct esofagul, stomacul și duodenul. Astfel, poate identifica sursa sângerării și interveni la nevoie cu metode specifice (coagulare, montare de clipuri hemostatice, injectare de substanțe).

Dacă rezultatele nu oferă răspunsuri clare, se poate recomanda radiografie cu substanță de contrast sau colonoscopie. La unele persoane, ingestia de sânge după o extracție dentară ori alimentele colorate pot crea impresia de melena, fără a exista o sângerare reală în tractul digestiv.

Cum se tratează melena și ce trebuie să ai în vedere

Tratamentul începe cu stabilizarea pacientului, în special dacă a pierdut mult sânge. În aceste cazuri, medicul introduce fluide intravenoase și, dacă este nevoie, sânge prin transfuzie. După identificarea sursei, urmează tratamentul specific. În funcție de cauză, se utilizează:

  • Inhibitori ai secreției de acid gastric pentru a reduce iritarea mucoasei.
  • Medicamente cu efect de oprire a sângerării.
  • Intervenții endoscopice pentru oprirea sângerărilor active.
  • Intervenție chirurgicală (în cazuri severe sau când alte metode nu funcționează).

Pe termen lung, recomand modificări ale stilului de viață: evitarea factorilor de risc, renunțarea la alcool, schimbarea regimului alimentar sau tratarea infecțiilor, dacă medicul le identifică (de exemplu, tratamentul infecției cu Helicobacter pylori în cazul unui ulcer).

Nu încerca să tratezi melena pe cont propriu și nu lua medicamente fără recomandare. Mergi la medic, încă de la primele simptome!

Complicațiile melenei: ce riști dacă nu primești ajutor medical

Dacă ignori semnele melenei, crește riscul de:

  • Pierdere mare de sânge, cu hipotensiune și colaps.
  • Dezvoltarea unei anemii severe, însoțite de palpitatii și stare de epuizare.
  • Șoc hipovolemic, care poate pune în pericol viața.

Șansele de recuperare depind de rapiditatea cu care medicul stabilește diagnosticul și începe tratamentul.

Măsuri de prevenție și situații în care trebuie să mergi la medic

Ca să reduci riscul de melena, ține cont de următoarele măsuri:

  • Consumă alcool cu moderație și renunță la fumat;
  • Urmează tratamente antiinflamatoare sau anticoagulante doar la indicația medicului;
  • Tratează prompt afecțiunile digestive, precum gastritele sau ulcerul;
  • Adoptă o alimentație echilibrată, săracă în grăsimi iritante și bogată în fibre;
  • Programează controale medicale regulate.

Monitorizează orice schimbare a culorii și consistenței scaunului, iar dacă apar semne precum paloare intensă, oboseală inexplicabilă, palpitații sau dureri abdominale, consultă urgent medicul specialist. Acest text are scop informativ și nu poate înlocui consultul medical personalizat.

Articolul Melena (scaun negru): ce semnale de alarmă transmite corpul apare prima dată în Stiri Zilnic.